Alba Iulia, oraşul unde companiile investesc peste un milion de euro pentru a-l face smart

Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia, a declarat, într-un interviu acordat corespondentului MEDIAFAX, că prin implementarea proiectului pilot ”Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază, între altele, de internet în spaţii publice, servicii medicale în care 14 medici răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi, aplicaţii prin intermediul cărora cetăţenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce pe partea de educaţie 18 instituţii de învăţământ au primit tablete, iar elevii şi părinţii vor avea acces gratuit la informaţiile şcolare. Pe stâlpi s-au montat leduri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-şi cumpere locuinţe în cartiere mai puţin poluate. De asemenea, s-au găsit soluţii inteligente şi pentru mediul de afaceri, scrie Mediafax.

Reporter: Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, un oraş inteligent?

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Nicolaie Moldovan: Oraşul inteligent este făcut de oameni şi nu de tehnologie şi este despre cum rezolvi problemele oamenilor utilizând adecvat tehnologia, cu toate implicaţiile pozitive incluse. Un oraş în care tehnologia ”lucrează” transparent, sigur, facil pentru oameni şi le face viaţa mai uşoară, mai plăcută, în cât mai multe domenii posibil. Un oraş inteligent este, de asemenea, un loc în care calitatea vieţii locuitorilor săi este pe primul loc. Oraşul inteligent este co-creat de oameni şi cei care iau decizii pentru oameni, cu ajutorul companiilor şi prestatorilor de servicii publice sau private. De asemenea, este mai digital, mai contactless sau mai cashless. Asta încercam să facem în Alba Iulia pe termen mediu si lung. Şi ştim ca pentru a ajunge un oraş inteligent, Alba Iulia are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, pe un orizont de timp de 10-15 ani, o legislaţie şi programe care să susţină dezvoltarea oraşelor inteligente, resurse umane bine instruite să o dezvolte şi să o administreze întru-un Centru de Management Urban şi un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilităţi, telecomunicaţii, transport, siguranţă etc. Sper că viitoarea perioadă de programare a Comisiei Europene şi pregătirea ei de către guvern să permită oraşelor să acceseze fonduri pentru infrastructura smart. Programul Naţional de Dezvoltare Locală trebuie să cuprindă obligatoriu o componentă de finanţare orientată spre investiţii inteligente în oraşe şi zonele urbane funcţionale ale acestora – conurbaţiei şi zonele metropolitane. Iar legea parteneriatului public-privat şi normele ei de aplicare să ne lase, în sfârşit să lucrăm cu companiile pentru dezvoltarea comunităţilor şi nu să ne interzică.

Reporter: Când şi cum a prins contur conceptul ”Alba Iulia Smart City 2018” şi ce însemnă, concret, acest proiect?

Nicolaie Moldovan: Dacă e să vă dau un răspuns personal, mi-am imaginat ceva asemănător încă de când am avut primul telefon mobil ”pe cartela” şi am trimis primul sms. Încă de pe atunci am avut curajul să sper că tehnologia, pe care o descopeream aşa cum nu mi-o imaginasem vreodată, ar putea fi folosită pentru a produce valoare pentru comunităţi întregi. Dacă vorbim strict de proiectul pilot ”Alba Iulia Smart City 2018” a fost demarat în 2016, printr-un protocol de cooperare între Municipiul Alba Iulia şi Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. Conceptul s-a dezvoltat natural, în condiţiile în care piaţa de produse şi servicii bazate pe tehnologii inteligente este în continuă creştere în România. Materializarea proiectului pilot, dincolo de concept, se datorează, în primul rând companiilor cu care colaboram şi care investesc în Alba Iulia în acest demers. Iar numărul acestora, dar şi al soluţiilor în implementare, este unul foarte bun. Proiectul, tradus în beneficii, înseamnă pentru Alba Iulia dezvoltare durabilă, dezvoltarea infrastructurii ICT, a mobilităţii urbane. Mai înseamnă şi plusuri consistente în sănătate, eficientă energetică, calitatea locuirii, valorificarea potenţialului turistic, educaţie, e-administraţie, mediul de afaceri etc. Pentru municipalitatea albaiuliană, beneficiile se traduc în oportunitatea de a testa gratuit soluţii inteligente care să transforme oraşul Alba Iulia într-unul al cetăţenilor, al turiştilor şi al investitorilor. Prin acest proiect pilot înţelegem utilizând experimentul, prin învăţare practică ce înseamnă o dimensiune cât mai corectă a serviciilor municipale digitalizate, dar şi prietenoase cu oamenii sau companiile. Acest proiect pilot este şi un bun argument pentru îmbunătăţirea competenţelor resurselor umane din primărie care lucrează cu aceste domenii şi, posibil, un fundament solid pentru înfiinţarea unui departament de smart city în instituţia pe care o reprezint, care să completeze în mod fericit activitatea recent înfiinţatului birou de GIS sau cea de atragere de finanţări nerambursabile, care ne-a consacrat în ultimii ani. Nu în ultimul rând, prin această iniţiativă, continuăm implementarea proiectelor ce concură la atingerea unuia din obiectivele strategice de dezvoltare ale oraşului, stipulat în strategia de dezvoltare a municipiului, elaborată în colaborare cu Banca Mondială.

Reporter: De ce Alba Iulia şi nu alt municipiu din România în această colaborare cu Guvernul?

Nicolaie Moldovan: Alba Iulia a fost mereu în prima linie când a venit vorba de idei noi, de soluţii avangardiste. Îmi place să cred că avem noi o vocaţie a viziunii, că percepem mai rapid decât alţii trendurile şi suntem nişte creatori de viitor. Mi-ar fi plăcut să vă pot răspunde că guvernul e cel mai bun prieten al omului şi al oraşului dar, din câte ştiţi deja, lucrurile şi, mai ales, cifrele, nu stau chiar aşa. Punctual, însă, pentru acest proiect, Mircea Hava, primarul municipiului şi echipa care îl secondăm, am găsit la guvern oamenii potriviţi care au înţeles dimensiunea şi implicaţiile demersului şi au zis . Treaba însă tot noi, administraţia, partenerii noştri locali şi companiile, ne-am făcut-o. Am apreciat pur şi simplu că am găsit suportul necesar în momentul oportun. L-am găsit în ideile, energia şi susţinerea la zi a ministrului Marius Bostan, declanşatorul proiectului, sau deschiderea doamnei Delia Popescu, însă şi la nivelul unor colegi din aparatul tehnic al ministerului. Cu alte cuvinte, am crezut cu tărie că un oraş cu adevărat smart e cel care face, nu cel care se complace sau doar bate din gură. Am avut, încă o dată, curajul să ieşim din pluton, să nu mai aşteptăm, ca pe vremuri, ordine pe care să le executăm cuminţi, chiar dacă nu convinşi. Asta cred, până la urmă, că face diferenţa între oraşe şi administraţii: gradul de implicare şi felul în care ideile devin realitate. Mai mult, există un argument simbolic care e diferenţiator. Suntem oraşul în care s-a născut statul modern român. Alba Iulia e locul unde s-a născut cel mai mare proiect de ţară pe care l-a avut România în ultimii 100 de ani. Nu cred că s-a supărat nimeni că formal am fost aleşi noi. Diferenţa o poate face oricare alt oraş din România prin fapte, prin proiecte viabile pe termen lung, utile oamenilor. Şi sunt multe oraşe în România care au proiecte foarte bune subsumabile conceptului de dezvoltare inteligentă. România nu are nevoie de oraşe care să se numească pe hârtie sau în declaraţii ca fiind smart. E un trend, e adevărat, să te numeşti un oraş inteligent, dar încă e mult de investit să fii real smart.

Reporter: Care sunt soluţiile inteligente care s-au implementat în Alba Iulia şi cum ajută ele comunitatea şi turiştii?

Nicolaie Moldovan: Fiecare soluţie inteligentă sau proiect semnat se fundamentează pe nevoile comunităţii locale. Nu căutăm proiecte SF, doar de dragul de a ne simţi că suntem cu un pas în înainte faţă de alţii. Noi ne raportăm la comunitatea albaiuliană, în primul rând, dar tragem cu ochiul în afară, la ceea ce au făcut sau fac alţii în Europa şi în întreaga lume. Se vorbeşte foarte mult despre ”smart city” azi, însă puţină lume înţelege că până să avem trenurile japonezilor, trebuie să avem o infrastructură şi o mentalitate pregătită pentru aşa ceva. Şi e doar un exemplu. M-aş bucura să nu mai ţinem pentru noi sau să colectăm fără a le utiliza, date, de care, poate au nevoie companiile, start-up-urile. Să nu le mai risipim în cer, sau în van, ci să le punem în cloud, pe platforme de date deschise, să poată fi folosite de cei interesaţi din mediul privat, societatea civilă. Vorbesc aici despre date care privesc patrimoniul de clădiri, terenuri, parcări, consumurile de utilităţi, telecomunicaţii, fluxurile de călători, colectare de taxe, statistici de urbanism/imobiliare, trenduri demografice, economice etc. Ce am făcut până acum în Alba Iulia Smart City 2018? Avem 14 proiecte semnate cu Orange: WiFi de foarte bună calitate, securizat şi gratuit în zonele de interes din oraş – gară, autogară, Cetatea Alba Carolina; autobuze echipate cu WiFi gratuit securizat şi senzori de monitorizare a calităţii aerului (oricine poate verifica parametrii pe uradmonitor.com/alba), un portal captiv special creat pentru internetul din autobuze, unde derulăm mini-sondaje de interes general, aplicaţia e-AlbaIulia – un foarte bun ghid virtual pentru turiştii care vin la noi, dar prin care putem trimite şi mesaje de interes cetăţenesc. De aceea, îndemnăm oamenii care sunt familiarizaţi cu telefoanele inteligente să o descarce şi să o folosească. Tot Orange a montat până acum 145 de beaconi (din 250, diferenţa este rezervată pentru unităţile HoReCa, pe care vrem să le promovăm prin intermediul aplicaţiei) care funcţionează, pe tehnologie bluetooth, cu aplicaţia e-AlbaIulia. De asemenea, avem platformă care se numeşte City Analytics şi pe care se pot vedea date legate de aglomerările urbane, de trafic, de oameni care vin şi ies din Alba Iulia, câţi au folosit internetul gratuit etc. Avem 101 de leduri noi pe 101 de stâlpi de iluminat inteligent, care au demonstrat că tehnologia folosita reduce cu aproape 50% consumul de curent. Pe aceşti 100 de stâlpi sunt montate 100 de echipamente de LoRaWAN (reţea de transmisie date pe frecvenţe joase, care colectează date din senzori şi le transmit într-un centru de colectare date şi comandă). Avem în implementare, acum, cu acelaşi partener 50 de contoare inteligente pentru consumul de apă din oraş. Am organizat, în 8-9 aprilie 2017, primul hackathon din Alba Iulia – un concurs-maraton de dezvoltare şi prezentare de soluţii inteligente dedicat specialiştilor şi pasionaţilor de tehnologie. Pentru implicarea civică, avem aplicaţia de mobil Civic Alert, cu care cetăţeanul poate face sesizări către primărie direct cu telefonul mobil. Pe partea de educaţie, avem implementată o soluţie de catalog digital în două mari colegii din Alba Iulia: HCC şi Colegiul Economic. Toată infrastructura digitală Orange este securizată cu ajutorul soluţiei BIS (Business Internet Security), furnizată de către aceeaşi companie. În parteneriatul cu ClujIT Cluster am implementat 4 proiecte: PEDITEL, un serviciu medical prin telefon (1791) dedicat părinţilor cu copii de vârste mici şi mijlocii. Serviciul are în componenţă 14 medici specialişti care răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi medicale gratuite oricui are nevoie. Avem apoi aplicaţia şi platforma Donez450, care se adresează donatorilor de sânge. Altă platformă implementată se numeşte OKEY şi este dedicată firmelor mici şi mijlocii, pentru a le facilita tot ceea ce înseamnă bază de clienţi, facturare, registru de casă etc. Platforma a fost implementată după organizarea primului eveniment de educaţie şi dezvoltare antreprenorială – „E OKEY să fii antreprenor în Alba Iulia”, în 21 noiembrie anul trecut. De asemenea, tot prin ClujIT avem aplicaţia de implicare civică CityHealth, cu ajutorul căreia cetăţenii pot trimite sesizări în timp real către primărie cu ajutorul telefonului mobil.
Avem un partenerial cu Telekom, ale căror soluţii de clasă digitală au fost implementate în 18 şcoli din Alba Iulia, în decembrie anul trecut. 690 de tablete de ultimă generaţie au fost date profesorilor pentru a putea folosi în mod profesional platforma digitală de catalog online. Aş aminti tot aici, la soluţii implementate, studiul Siemens – „Smart Cities Research” – „The Business Case for Smart Cities: Alba Iulia”, în care a fost analizat potenţialul de investiţii al oraşului şi impactul pe care l-ar putea avea acestea asupra economiei şi vieţii oamenilor. Alba Iulia a făcut echipă, în acest studiu, cu Londra, Bruxelles, Aberdeen şi Kartal, un cartier din Istanbul. Pe partea de iluminat inteligent, mai avem parteneriate implementate cu Schreder şi Philips .Din parteneriatul cu Euro Jobs a rezultat, până acum, un tur virtual de prezentare a Cetăţii Alba Carolina, pe care vom începe să îl promovăm în următoarea perioadă. Se lucrează deja în cadrul aceluiaşi parteneriat la o scanare 3D a oraşului. Cu start-up-urile locale: cu FastOrder s-a reuşit introducerea aplicaţiei într-un număr de restaurante, iar cu WhiteCityCode se lucrează acum la implementarea unei soluţii de comunicare direct, de pe site-ul www.apulum.ro, între albaiulieni şi primărie şi care se numeşte Chat Piper. În parteneriatul cu VegaComp, am instalat 52 de senzori inductivi de parcare pe Bulevardul Transilvaniei. Ca să avem o comunicare constantă şi coerentă în ceea ce priveşte dezvoltarea Alba Iuliei pe linia de oraş inteligent, lucrăm intens, împreună cu partenerii noştri de la CivicTech – membrii în trecut în GovItHub, la dezvoltarea primei platforme de smart city din România şi, totodată, primul proiect de date deschise – open data – din ţară. În prima fază a proiectului, vom lansa, la începutul lui martie a.c., site-ul de prezentare a tuturor soluţiilor, impactului şi rezultatelor acestora.

Reporter: Detaliaţi două-trei soluţii puse în practică pe care le consideraţi cele mai utile.

Nicolaie Moldovan: Conectivitatea este baza oricărui oraş inteligent. Una dintre cele mai folosite şi mai utile pentru comunitate şi turişti este soluţia de WiFi gratuit din autobuze şi Cetatea Alba Carolina. În trendurile de promovare ale marilor oraşe din Europa se mizează foarte mult pe aşa-numitul concept de user-content în social media, adică pe conţinut generat de către utilizatorii din comunitatea locală sau turişti. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să le pui oamenilor la dispoziţie o conexiune bună, securizată şi, evident, gratuită de internet. O altă soluţie foarte utilă este iluminatul public inteligent. Avem, în prezent, un număr de 217 stâlpi pe care s-au montat leduri care au scăzut consumul, implicit costurile, de energie cu aproape 50%. Pe 101 dintre acestea, avem şi echipamente LoRaWAN, pentru partea de IoT (Internet of Things, obiecte interconectate) şi colectare de date. Foarte utilă este opţiunea de dimming, cu ajutorul căreia se poate regla intensitatea luminii direct din soft, pe intervale de ore alese. Suntem încântaţi şi de soluţiile de catalog digital implementate în toate cele 20 de şcoli ale municipiului şi de faptul că profesorii, managementul şcolilor, elevii şi familiile acestora pot fructifica avantajele acestora. România trebuie să implementeze catalogul digital şi să aprofundeze educaţia digitală a celor care reprezintă viitorul. O componentă foarte importantă dintr-un smart city este comunicarea cu cetăţenii. În acest sens, testăm mai multe soluţii de implicare civică şi de comunicare transparentă: CivicAlert şi CityHealth pentru implicarea comunităţii în sesizarea şi rezolvarea problemelor oraşului şi e-AlbaIulia, cu ajutorul căreia, prin tehnologia bluetooth şi un număr semnificativ de peste 600 de senzori, putem transmite informaţii de interes general. În acest punct, o platformă de date deschise îşi face cel mai bine simţită utilitatea. De exemplu: în platforma de date deschise, o companie de utilităţi emite o alertă de stopare a furnizării de servicii pe o anumită zonă din oraş. Cu ajutorul sistemului LoRaWAN, această informaţie e colectată într-o milisecundă şi transmisă, prin intermediul platformei de open data, într-un tablou de bord, ca alertă predefinită. În acel moment, din tabloul de bord poate fi trimisă alerta ”tradusă” direct în aplicaţia e-AlbaIulia, iar cetăţeanul o primeşte pe telefon. Tot acest traseu durează mai puţin de câteva secunde. Într-un sistem senzoristic mecanizat (o maşină modernă, de exemplu, plină de senzori), acest lucru se întâmplă deja. Scalat pe capacitatea unui oraş, acest sistem are nevoie de mult mai mulţi senzori şi de o reţea IoT mult mai complexă. Suntem la început de drum, dar viitorul promite mai mult decât putem noi ţine pasul. Alt exemplu: o familie de tineri căsătoriţi care vor să îşi cumpere un apartament sau o casă în oraş. Cu ajutorul soluţiei de monitorizare a calităţii aerului, se pot orienta spre zone mai puţin poluate din oraş. De unde îşi vor lua aceste informaţii? De pe platforma de date deschide sau direct de pe uradmonitor.com/alba.

Reporter: Ştim că în acest proiect s-au implicat mai multe companii. Care este contribuţia acestora în crearea unui oraş inteligent?

Nicolaie Moldovan: Ar fi oarecum nedrept să aleg între 72 de proiecte contractate până acum, fiecare important în felul său, şi companiile implicate. E ca şi cum un părinte ar fi pus să aleagă între copiii lui, ceea ce e imposibil. Tocmai de aceea nu vreau decât să le mulţumesc tuturor pentru deschiderea incredibilă pe care au manifestat-o faţă de ideea noastră şi pentru viteza cu care au ”percutat” în implementarea fiecărei soluţii şi aplicaţii în parte. Pentru mine a fost cea mai bună dovadă că se pot face lucruri minunate şi în România. Iar Alba Iulia a fost acea parte din România care a ţinut, încă o dată, steagul sus.

Reporter: Cum ajută, un oraş inteligent, mediul de afaceri – micii şi marii întreprinzători?

Nicolaie Moldovan: În primul rând să nu îi încurce! Să le ofere deschidere şi suport. Date deschise, aprobări, permisiuni, iar legal şi transparent bani/imobile/o piaţă. Susţinem orice idee utilă, nu desconsideram nimic, dimpotrivă considerăm fiecare iniţiativă un potenţial succes. Aşa că orice întreprinzător, mic, mare, uriaş, va găsi mereu în administraţia din Alba Iulia, în general şi în proiectul Alba Iulia Smart City 2018, în special, un punct solid de sprijin, un spaţiu generos de exprimare şi consiliere pertinenta legată de cum se poate implementa idei bune pentru oameni.

Reporter: Ce softuri, aplicaţii, urmează să fie testate în următoarea perioadă?

Nicolaie Moldovan: Testăm acum soluţia de catalog digital furnizat de către compania Telekom prin parteneriatul cu Adservio. Platforma pune la dispoziţia şcolilor rapoartele de activitate ale cadrelor didactice, permite vizualizarea cataloagelor în format electronic, generarea rapoartelor către Inspectorat şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi oferă informaţii actualizate despre orice activitate din şcoală. Pentru elevi, beneficiile sunt de natură educativă: elevii pot crea grupul personalizate de discuţii, pot lucra împreună la teme şi proiecte, pot încărca fotografii, îşi pot verifica oricând situaţia şcolară, pot trimite profesorilor temele şi proiectele direct, fără să mai ai nevoie de cd-uri, memory stick-uri sau alte medii de stocare. Mai mult, elevii au acces la o bibliotecă digitală impresionantă şi îşi pot organiza, cu colegii, activităţi extraşcolare. O altă soluţie ce urmează a fi testată este Digitax. Provocarea Digitax este aceea de a oferi o soluţie pentru reducerea birocraţiei în administraţia locală. Platforma digitală va permite tuturor instituţiilor să acţioneze într-un mod uşor, rapid şi interconectat şi oferă posibilitatea funcţionarilor să schimbe informaţii şi documente atât între ei, cât şi cu cetăţenii. Este vorba de sinceritate şi transparenţă în tot ceea ce înseamnă taxe şi impozite. Digitax a fost lansat în 2009 şi a cunoscut o creştere constantă a numărului de utilizatori: de la 1.000 în primul an, la peste 7.500 anul trecut. Ce va face? Digitax va reduce cheltuielile instituţiilor publice cu infrastructura hardware, va reduce volumul de muncă al funcţionarilor şi va permite soluţionarea într-un timp mai scurt a solicitărilor contribuabililor. Pe partea de promovare a oraşului, vom testa aplicaţia Questo, care presupune integrarea digitală în aplicaţie a patrimoniului turistic şi cultural al Alba Iuliei şi promovarea obiectivelor de interes prin trasee interactive realizate în cadrul aplicaţiei. Acest lucru va fi posibil prin intermediul unei licenţe de exploatare ce va permite crearea unei secţiuni dedicate Municipiului Alba Iulia în platforma Questo. Ghizii, muzeografii, profesorii, cercetătorii, localnicii şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale vor fi încurajaţi să construiască trasee tematice interactive în aplicaţie, know-how-ul necesar fiind pus la dispoziţie de către Questo Global SRL. Questo funcţionează deja pe oraşele: Bucureşti, Budapesta, Sibiu, Rotterdam, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Sighişoara, Craiova, Bacău, Cisnădioara şi pe conceptul „Cetăţile Dacice”.
Avem în vedere să implementăm soluţii inteligente până şi în asociaţiile de proprietari, unul dintre serviciile mai puţin vizibile într-un oraş, dar care contribuie la ”funcţionarea” lui zi de zi. Astfel, cu ajutorul partenerilor noştri de la XiSoft vom testa soluţia BlocManagerNET, care aduce o serie de facilităţi în munca celor din asociaţiile de proprietari: registrul de casă şi bancă, calculul salariilor, evidenţa fondurilor, situaţia soldurilor şi multe alte avantaje, precum: salvarea datelor pe un server securizat, accesul online al proprietarilor pentru verificarea soldurilor, generarea de note de plată pe contoare, mesaje email şi SMS, încasări prin bancă, generarea şi listarea tabelului de cheltuieli etc. Un oraş inteligent are parte de soluţii inteligente şi în domeniul sănătăţii. Testăm acum serviciile PEDITEL 1791 şi Donez450, despre care am vorbit mai sus, şi Physiomed, pe echipamente de înaltă calitate pentru medicina fizica tradiţională şi inovatoare în reabilitare, sport şi în medicina estetică.

Reporter: Cât s-a investit, din punct de vedere financiar şi al resursei umane, în proiectul ”Alba Iulia Smart City 2018” şi de unde au provenit banii?

Nicolaie Moldovan: În Alba Iulia Smart City, cea mai importantă resursă cu care am plecat la drum şi cu care vom continua sunt oamenii. Sunt colegii mei cu care am lucrat şi lucrăm în relaţia cu companiile implicate. Nu suntem mulţi, dar avem o energie creativă şi dorinţă de a dreptul brizante. A doua resursă este infrastructura oraşului, iar a treia este deschiderea şi dimensiunea simbolică a oraşului. Ceea ce este foarte important de reţinut pentru toată lumea este faptul că proiectul pilot Alba Iulia Smart City nu implică niciun fel de cost din partea municipalităţii. Toate serviciile sunt puse la dispoziţia oraşului conform proiectului, în care se specifică faptul că municipalitatea nu este implicată din punct de vedere financiar. Costurile aferente sunt suportate de către companiile private. Nu putem estima costurile la care se ridica investiţiile fiecărei companii în parte şi apoi să facem un calcul. Orientativ, per total, vorbim de o sumă care se trece bine de un milion de euro. Peste toate acestea, eu nu consider că sumele sunt importante în această iniţiativă. Importante sunt, aşa cum am mai spus, oraşul şi oamenii. În Anul Centenar, Alba Iuliei i se redă importanţa pe care a avut-o acum 100 de ani, la naşterea României moderne. Sărbătorim acest lucru făcând din oraşul Marii Uniri o expoziţie vie de soluţii inteligente funcţionale. Dacă înaintaşii noştri „au pus la cale” în 1918 bazele unui viitor integru şi modern, noi vrem să le cinstim memoria făcând din vechiul Bălgrad un oraş în care se naşte viitorul, un oraş al viitorului. Nu pentru noi, căci nu cred că noi vom trăi atât de mult încât să vedem un oraş inteligent în toată splendoarea lui, ci pentru copiii noştri, pentru care noi acum punem temeliile necesare.

Reporter: Când se va declara ”încheiat” proiectul şi cum va arăta, atunci, Alba Iulia?

Nicolaie Moldovan: Un astfel de proiect, cu toate eforturile ce îl dublează şi, până la urmă, îl definesc, este ceva perpetuu. Endless, dacă vreţi. Nu pot decât să sper că n-o să prindem noi finalul şi că toţi cei care vor veni după noi vor aprecia ce li s-a lăsat şi vor continua ”lupta”. Iar din smart, oraşul va deveni smarter, apoi smartest, şi că evoluţia pe axa asta nu se va opri niciodată. Dacă vorbim de proiectul pilot, acesta se va încheia la sfârşitul lui 2018 însă, repet, acesta e doar primul pas, începutul, faza de test. De aici încolo lucrurile vor evolua organic, se va lua tot ce s-a testat şi s-a dovedit fiabil, se vor încerca aplicaţii noi, vor veni oameni noi, cu idei noi şi vor găsi aici, la Alba Iulia, aceeaşi deschidere pe care am arătat-o şi până acum tuturor celor care au empatizat cu ideea noastră de a transforma oraşul prin tehnologie şi de a fi cu un pas mai în faţă, mai în viitor.